Identitate europeană sau naţională a seniorilor?

Cum vedeţi raportul dintre seniorii europeni şi cei români. Vă simţiţi un senior european sau nu? Care sunt elementele care caracterizează cuvântul senior european din punctul dvs. de vedere?

5 Răspunsuri la “Identitate europeană sau naţională a seniorilor?”

  1. Frasineanu Ecaterina Sarah 29. martie 2011 la 10:25 #

    A doua Conferinta Panel cu tema “Sustenabilitatea mostenirii culturale/ identitatea nationala si europeana” din data de 26 martie 2011 a inclus dezbateri centrate pe identificarea iunor puncte de vedere convergente in privinta dentitatii nationale si a identitatii europene, prin raportarea la complexitatea culturii sau a valorilor care le sustin. Astfel, apar o serie de axe diferentiatoare si comune. Au fost supuse reflectiei originea conceptului de om european si sensul identitatii in prezent, cu exemplificari in plan istoric. Ecaterina Frasineanu, lector, disiplna Pedagogie, Universitatea din Craiova

  2. Costica 25. mai 2011 la 06:36 #

    Popoarele care locuiesc pe malurile Dunarii sunt extrem de diferite desi poate nu chiar atat de eterogene precum cele din Peninsula Balcanica.avem in vedere nu numai deosebirile de ordin economic si politic dar si cele ligvistice; daca in amonte se vorbeste mai mult germana in aval alturi de limba romana si bulgara intalnim si vorbitori de rusa si ucraineana. In zona danarii de mijloc se vorbesc maghiara, sarba croata si romana. Este adevarat ca uneori deoeibirile nu sunt atat de mari: limba moldoveneasca este numai aparent sau din punct de vedere politic si administrativ deosebita de limba romana, in realitate un roman poate comunica direct cu un “moldovean”. La fel sta lucrurile si intre limba sarba si cea croata unde deosibirile sunt mai accentuate din punct de bvedere religioas, sarbii fiind ortodocsi in timp ce croatii sunt catolici. Deosebiri lingvistice mici intalnim si in tre rusi si ucrainieni, care greu se pot deosebi , de exemplu in Moldova. Predomina insa deosebiri ligvistice mari cum sunt cele dintre limba romana si cea magriara sau dintre sarba si germana. consideram utile crecetarile privind vocabularul, structurile gramaticale si mai ales modul de interactiune intre aceste limbi de exempolu cum se intampla in familiile mixte, unde unul dintre soti este romana si celelalt maghia, unul vorbeste germana si celalat sarba etcstrudierea modul in care se adapteaza copii di aceste familii, avantajele sau dimpotriva handicapurile cu care se confrunta pot oferi modele de relationare in plan social si astfel se pot identifica noi cai de intendificare a legaturilor si de intelegere si colaborare intre popoarele care locuiesc pe malurile Dunarii.

    • Andrei 25. mai 2011 la 06:59 #

      Impedimentele lingvistice sau cele de natura sociala pot fi depasite usor nu numai de tineri dar chiar si de catre seniori atunci cad acestia au posibilitatea de a se intalni. Dunarea ar putea fi o cale de intelegere si cunoastere daca s-ar institui, curse internationale pe dunare, Bega sau Tisa, de exemplu pe ruta: Timisoara-Belgrad sau Timisoara-Budapesta si chiar,, cum au fost pe vremuri: Timisoara- Viena.

  3. Iosif 13. iunie 2011 la 18:21 #

    Se poate spune că toleranţa este prima literă din alfabetul înţelepciunii după cum respectul este prima pagină din caietul bunului-simţ.Astfel,litera celui născut înainte se întipăreşte pe caietul celui care îi urmează.Din păcate,multe caiete rămân goale întrucât refuză să se deschidă,condamnând astfel înţelepciunea să se stingă odată cu purtătorii ei. De ce sepastreaza intoleranta si sovinismul in unele cercuri politice? Pentru ca exista politicieni care sustin acest fenomen ca sa-si asigure adepti care sa il sprijine. Extrema dreapta maghiara a generat o contrareactie in extrema dreapta romana, ca o masura de aparare. Este rostul inteleptilor din toate tarile sa creeze o stare de spirit si economica unitara, comuna, pentru ca vanitatile sa nu mai aiba sens.

  4. Adrian B 15. iunie 2011 la 23:22 #

    Cunoasterea reciproca deschide punti de legătura; cu cat se vor înmulți mai multe punți, cu atat ne vom cunoaste mai bine, nu ne va mai fi frica unii de ceilalți. Necunoasterea lasa loc celor rauvoitori sa faca dezinformari, manipulari, intoxicari psihologice si fobii. Invatand limbi straine si intrand in relatii cu ccetateni ai tarilor vecine vor sadi si intari legaturile de prietenie. In esenta lumea este aceeasi in Europa , avem un fond de minim 2/3 identic, genetic si cultural…